Business-Edu.ro

Mai nou, toată lumea face networking. Este ceva minunat şi foarte lăudat, dar ce este? 

Dacă mă duc la o conferinţă, îi iau pe participanţi la rând şi mai întâi vorbim despre conferinţă, apoi îi întreb dacă au nevoie de produsul meu este networking? Este networkingul o vânzare deghizată sau o vânătoare non-standard de joburi? Dacă strâng foarte multe cărţi de vizită şi din când în când le trimit tuturor câte un e-mail cu felicitări de sărbători, este networking? Este networkingul construcţia unei cărţi de telefon a cunoştinţelor?

L-am rugat pe Eduard Ezeanu, Career Coach, blogger şi trainer la Career Experts, care de curând a avut un seminar de networking, să îmi dea câteva lămuriri.

Definiţia lui Eduard este următoarea: „Networking-ul este activitatea strategică de construire a unei reţele de relaţii, de obicei în plan profesional. Ea se bazează foarte mult pe participarea la activităţi profesionale de tip social (conferinţe, seminarii, întâlniri de afaceri), cunoaşterea de oameni noi, construirea şi întreţinerea relaţiilor cu aceştia.” 

Sunt însă nişte reguli nescrise ale networkingului pe care trebuie să le respecţi pentru a nu fi exclus sau privit fără simpatie în cercurile în care vrei să intri. 

Prin networking se înţeleg relaţiile dintre oameni cu scopul de a exploata oportunităţi reciproc benefice.  

Toate relaţiile ce nu respectă regula reciprocităţii, deşi nu neapărat simultan, sunt sortite să dispară. Reţelele sociale online LinkedIn sau Facebook au reciprocitatea şi egalitatea incluse: eu sunt în reţeaua ta, tu eşti în reţeaua mea. Până şi pe Twitter, instrument de transmitere de mesaje scurte între emitent şi urmăritori, există regula nescrisă a dialogului reciproc prin care se consideră de bun simţ să te înscrii în lista de mesaje a urmăritorilor tăi. 

 

Reţelele se construiesc pe anumite criterii şi în baza unor similitudini sau interese comune. Dacă eşti disonant şi încerci să vinzi sau să faci campanie electorală când aceste lucruri nu sunt permise, eşti exclus. Nicăieri nu e permis spamul. 

Nu eşti chiar exclus, dar nu nici nu ai succes, dacă nu reuşeşti să înţelegi cum poţi contribui la binele comun şi ce înseamnă să fii „apreciat, plăcut sau simpatic” într-o anumită comunitate, adică ce calităţi, ce limbaj, ce haine, ce mesaje poţi afişa acolo. 

O reţea socială sau o întâlnire la o petrecere sau conferinţă sunt doar un început. Trebuie să duci relaţiile la nivelul următor: să îţi apropii cunoştinţele şi să le faci să îţi devină prieteni înainte de a avea nevoie de ei. 

Cea mai mică rezistenţă o întâlneşti la reuniuni, dar şi cea mai mică durată de viaţă: supravieţuiesc doar 1% din relaţii şi le trebuie luni de zile ca să se dezvolte. 

Aşadar, networkingul nu este vânzare deghizată, nici construcţia unei cărţi de telefon, ci este despre prietenie şi sprijin reciproc între oameni. Cândva triburile se construiau pe legături de rudenie, localizare şi interese comune de securitate, acum networkingul reuneşte oamenii pe criterii de profesie, dezvoltare personală, hobby-uri, afaceri. Asemănarea nu e numai de suprafaţă: Seth Godin le numeşte şi pe acestea tot „triburi”. 

De ce să ne construim o reţea? Iată ce a răspuns Eduard Ezeanu: „Pentru că o reţea înseamnă relaţii, atât cantitativ cât şi calitativ. Folosindu-te de relaţiile tale poţi obţine informaţii cheie, poţi să te faci cunoscut, poţi obţine diverse favoruri, poţi să influenţezi oamenii din jurul tău. “  

Ceea ce schimbi cel mai frecvent cu prietenii sunt informaţii şi opinii, iar la cel mai înalt nivel, emoţii. Schimburile frecvente întăresc relaţiile. Celebrul autor Stephen Covey vorbea în relaţiile dintre oameni de noţiunea de “cont afectiv”, un cont similar cu cel bancar în care întâi faci depuneri şi abia apoi poţi aştepta să faci retrageri. 

Ce poţi face pentru a îţi construi o reţea în mod eficient? 

- Să fii permanent pregătit cu atitudinea, îmbrăcămintea, manierele potrivite să întâlneşti oameni noi. Cel mai important e să ştii să îi recunoşti pe cei care doreşti să facă parte din reţeaua ta şi să te concentrezi asupra lor.  

- Să nu îţi faci intrarea într-o relaţie în mod brutal, nepoliticos sau anonim, dar nici să îţi fie teamă de respingere sau că vei fi considerat nesimţit. În general, toată lumea acceptă să te cunoască dacă le ceri permisiunea şi dacă le dai un motiv bun să discute cu tine. 

- Să înveţi tehnica follow-up-ului şi să pregăteşti din timp următorul pas, e-mail, telefon, vizită  

- Să construieşti relaţii, nu cunoştinţe în care să adaugi la momentul potrivit o notă personală unică 

- Să îi ajuţi pe cei din reţea să îşi lărgească reţeaua proprie şi să îşi îndeplinească obiectivele 

- Să acorzi prioritate mai mare oportunităţilor tangibile. Astfel vei fi mai motivat să investeşti timp în dezvoltarea reţelei. 

 

“O cale foarte bună de a întreţine o reţea – spune Eduard Ezeanu - este să ceri şi să oferi informaţii valoroase în reţea. Acest proces te ţine în mintea persoanelor din reţeaua ta şi menţine o oarecare legătură între voi. Acesta este unul dintre motivele pentru care a trimite felicitări de sărbători sau o informaţie despre un curs interesant de care ai aflat, sunt idei bune.

Pentru construirea unei relaţii mai strânse însă cu o persoană din reţeaua ta, un schimb periodic de emailuri nu mai este suficient. Ai nevoie să te întâlneşti periodic cu persoana respectivă. De pildă, să o scoţi din când în când la o cafea sau să luaţi un prânz împreună, să conversaţi şi să faceţi schimb de experienţe.”

Reţelele active şi longevive, adică comunităţile, se construiesc în jurul unei infrastructuri, organizaţii şi/sau lider care oferă oportunităţi frecvente de interacţiune de calitate şi de sudare a relaţiilor. E mai greu să îi ţinteşti pe toţi deodată, dar să dezvolţi relaţii cu fiecare în parte, e la îndemâna tuturor.